Radu Constantin Pricope are 39 de ani și s-a născut în Suceava. Copilăria, adolescența și începutul tinereții le-a petrecut în cartierul Burdujeni. De aici nu a plecat decât în urmă cu 11 ani, cu ocazia schimbării statutului civil.

A rămas însă loial localității natale, schimbând doar strada de domiciliu, anume în cartierul Obcini, ceea ce-l face să cunoască îndeaproape nevoile diverselor zone ale orașului. Pentru a-l cunoaște mai bine, îl lăsăm să se prezinte personal:

 “Sunt o persoană determinată, cu experiență administrativă, dar și în domeniul antreprenorial. Unul dintre atuurile pe care sunt dispus să le pun la bătaie în slujba de Consilier Local este pregătirea profesională.

Sunt Licențiat în Științe Economice, Licențiat în Științe Juridice, absolvent de Masterat în Managementul Administrației Publice din Țările Uniunii Europene, Manager de Proiect. De asemenea, am pregătire de Expert în Achiziții Publice și sunt deținător de Brevet de Turism.

Am activat în zona de administrație publică, unde mi-am format cea mai mare parte a experienței profesionale. Am lucrat doi ani în cadrul Instituției Prefectului și doi ani în Primăria Suceava.

Am fost Consilier Județean pe perioada a două mandate, dar am avut și puterea de a-mi da demisia în timpul celui de-al doilea mandat, atunci când am considerat că lucrurile nu mergeau în direcția corectă și nu favorizau interesele sucevenilor. 

Din acel moment și până acum, adică în perioada 2014 – 2020, nu am mai activat în domeniul politic și administrativ, dar am rămas cu capacitatea de a înțelege mecanismele administrațiilor județene și locale.

În schimb, am folosit pregătirea profesională pentru a evolua în publicistică, cu articole de specialitate în domeniul juridic, dar și cu o carte de drept comparat, și anume legislativul în spațiul Uniunii Europene. 

În calitate de Manager de Proiect am activitat în zona privată, unde am acumulat o altfel de experiență. Am consiliat entități publice și private care au accesat fonduri europene, proiecte cu finanțare nerambursabilă, a căror sumă depășește în total valoarea de 80 milioane de euro.

Din această postură, am analizat și pot spune că Suceava are nevoie de viziune pentru accesare de fonduri nerambursabile, dar și pentru cheltuirea acestor resurse. Este important să punem accentul pe transparență în cheltuirea banului public, dar în primul rând pe partea de eficiență.

Echipa Pro România Suceava, alături de domnul Florin Sinescu și de colegii sociali liberali, și-a propus o strategie aparte asupra viitorului municipalității. Este vorba despre accentul pus pe functionalitatea zonei metropolitane. 

Un exemplu de bună practică pentru această strategie de asociere este proiectul de aducere a gazului metan în Adâncata și Hântești.

Chiar în ziua în care discutăm a fost anunțată semnarea certificatelor de urbanism pentru înființarea sistemului de distribuție. Obiectivul a fost realizat printr-o asociație pe care eu am înființat-o pe vremea când lucram în administrația publică, și anume Asociația de Dezvoltare Intercomunitară  Pleșa, asociație care atrăsese și un proiect european nerambursabil de peste două milioane de euro. Mă bucură aceste reușite care vin în urma muncii pe care am depus-o. Cred că pot face mult mai multe și de acum înainte pentru municipiul în care eu trăiesc. 

Deși poate că “trăit” este prea mult spus, având în vedere calitatea vieții din municipiul nostru. 

Tinerii aleg chiar să plece din această cauză către alte zone, mai dezvoltate. Spre exemplu,  avem terenuri de sport pe care nu le utilizează nimeni, pentru că administrația nu ia o decizie banală de a le păstra deschise și pe perioada vacanțelor.

Adevărat că aceste terenuri aparțin unor unități terțiare, unitățile de învățământ, dar trebuie să știm că acestea din urmă sunt dependente, în partea de logistică și infrastructură, de bugetele locale. Primăria poate încheia un protocol cu acestea.

Altă problemă de interes sunt zonele de relaxare și parcurile, unde putem schimba mobilierul care datează din perioada comunistă, pe alocuri. A se vedea cazul zonei Zamca. 

Acestea sunt probleme ușor realizabile într-un timp mai scurt decât perioada unui mandat. Chiar și proiecte mai ample pot fi realizate într-un asemenea termen.

Fac referire aici la obiective de infrastructură precum cel din programul de administrare al Pro România Suceava, anume drumul alternativ de legătură dintre Burdujeni și Ițcani, care trece pe la piața agro-alimentară și bazar.

O asemenea rută suplimentară ar scădea presiunea traficului, ar duce la decongestionarea căilor existente.

Dacă tot vorbim de Ițcani, Burdujeni, Burdujeni-sat, există acolo drumuri de pământ care ar putea fi asfaltate cu un buget care nu ar fi o problemă pentru bugetul municipiului Suceava, buget care depășește sensibil pe cel al Consiliului Județean.

Sunt date publice, cu 3 milioane de euro este mai mare amprenta bugetului municipiului Suceava decât cea a bugetului Consiliului Județean. 

Altă direcție a infrastructurii blocate până acum de actuala administrație, dar care ar putea deschide Suceava și care va fi pusă în practică de către administrația Pro Romania, este în zona Stațiunii de Cercetări Agricole.

Drumul va trece pe lângă iazul Icar, apoi mai departe până la drumul european, până la bulevardul Sofia Vicoveanca și, implicit, către cartierul ANL din zona Obcini, mai exact strada Șerban Rusu Arbore.

Iarăși importantă este legătura dintre strada Eroilor din Burdujeni, până în zona BJATM-ului și să ne legăm de zona de pasarelă care face legătura cu restul orașului.”

Credeți că este posibil ca toate aceste proiecte să fie realizate în următorul mandat?

„Cu siguranță! Acestea sunt proiecte minore, nu incumbă bani mulți! Un efort suplimentar ar fi în privința proiectului de la Stațiune, unde pentru cei 200 de metri necesari drumului va fi nevoie de un protocol cu Stațiunea de Cercetări.

Dar nu cred că va fi un impediment, mai ales că există un precedent, anume construirea unor edificii de către privați.

Odată realizate aceste proiecte de infrastructură, ele vor constitui reale încurajări pentru investitori de a veni în zonă. Pentru a crea un cadru de dezvoltare a afacerilor, vom întocmi parteneriate între Primăria Suceava și Camerele de Comerț și Industrie din țară.

Iar pentru o viziune pe termen mediu corectă și coerentă, Primăria va trebui să identifice un teren propice pentru a dezvolta un parc industrial, un incubator de afaceri.

Trebuie să gândim un plan care să depășească un mandat, două. Avem nevoie de viziune pentru următorii 20 de ani!

De aceea, echipa Pro România pune accent pe dezvoltarea zonei metropolitane.

Obiectivele în comun servesc atât interesele comunităților din jurul orașului Suceava, dar în special pe cele ale sucevenilor.”

Ce proiecte ați vedea dezvoltate în colaborare cu celelalte administrații din zona metropolitană?

„În primul rând, drumuri care să degreveze traficul din și către municipiu. Avem un program amplu în care am prezentat cum vedem rețeaua de drumuri.

Municipiul Suceava nu poate legal investi pe terenurile comunelor înconjurătoare, însă această asociere intercomunitară capătă personalitate juridică și poate să investească în zona metropolitană.

Uzitarea principiului cooperării este cel care stă la baza dezvoltării ulterioare.

Pentru proiectele din zona metropolitană vor trebui atrase fonduri nerambursabile. Fie că vorbim de fonduri guvernamentale, fie că vorbim de fonduri europene.

Nu cred în fonduri atrase prin împrumuturi la termen. Exclud această ipoteză. Cred că ne putem rezolva problematica fără să ne îndatorăm. Vă aduc exemple concrete: acele grupuri de actiune locale care funcționează aproape ca un ADR. Cu unele diferențe, dar aproape la fel.

Noi am avea 4 – 5 milioane de euro buget anual. Cu acești bani ne-am putea rezolva toată problematica infrastructurii, am putea ridica un stadion omologat și o sală polivalentă, în aceeași locație pentru a putea beneficia de o parcare comună.

Chiar am identificat pentru acest proiect și terenul necesar. Este vorba de zona Scheia, cu acea construcție a Casei Corpului Didactic și care ar putea fi finalizată ca și clădire administrativă. Acolo nu ar fi afectat nici traficul rutier.”

Există proiecte ale administrației actuale pe care le apreciați și pe care ați fi interesați să le continuați?

„Sunt câteva proiecte pe care am vrea să le păstrăm. Spre exemplu, cel de transport public local.

Însă acesta trebuie realizat pe o zonă mai extinsă, ca să fie eficient și convenabil și pentru cetățeni. Aș introduce un interval orar în care să poată fi utilizat un bilet, în asa fel incât să nu fie mai convenabil să-ți pornești propria mașină, ci să folosești mai econom transportul public.

Astăzi, nu mai e normal ca transportul public local să fie subvenționat de către primărie.

Noi trebuie să căutăm să aducem servicii de calitate, dar și să diminuăm amprenta de cheltuieli pe care le are municipalitatea.

 

Postează un comentariu