Cazinoul din Vatra Dornei, cel mai vechi din România – 122 ani, dar care se află de mult timp într-o stare deplorabilă, urmează să fie restaurat și transformat în muzeu.

Impunătoarea clădire de pe malul râului Dorna a intrat într-un program de reabilitare care va avea ca finalitate refacerea integrală și intrarea în domeniul cultural vizitabil.

Proiectul în valoare de 16,5 milioane de lei are drept beneficiar Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor în al cărei patrimoniu se află din anul 2004.

Atunci când lucrările vor fi încheiate, cazinoul dornean va fi un loc pentru cei care vor să „retrăiască” istoria plimbându-se în încăperile construite în stil eclectic, după planurile arhitectului vienez Peter Paul Brang.  

Istoria cazinoului este fascinantă, fiind reprezentativă pentru trecutul zbuciumat al țării. În anul 1786, a fost creat Fondul Bisericilor din Bucovina, din posesiunile bisericilor ortodoxe din teritoriu.

Din acest fond a fost luată o parte din banii necesari construcției, restul fiind asigurat de donații comunitare și de contribuția împăratului Franz Iosef. Pe atunci, teritoriul aparținea de Imperiul Austro-Ungar.

Ridicarea unui astfel de stabiliment a fost considerată oportună după deschiderea băilor terapeutice publice din Poiana Negri, obiectiv vizitat de numeroși vienezi.

Băile ofereau tratamente cu apă minerală, băi de acid carbonic și nămoluri pentru vizitatori, în timp ce cazinoul din apropiere urma să ofere poker, baccarat și ruletă.

Sursa foto: facebook Salvati Cazinoul Vatra Dornei

Pentru că în acele vremuri proiectele importante erau gândite la modul cel mai serios, cei care administrau zona au trimis o delegație la Viena pentru a se inspira din cazinourile existente acolo.

Trimișii s-au întors cu propunerea ca viitoarea construcție să copieze arhitectura cazinoului Grand din Baden. Pentru o reușită sigură a proiectului, a fost tocmit un arhitect vienez, cu experiență în domeniu.

Șantierul a fost deschis în 1898, iar în anul următor a avut loc inaugurarea. Cazinoul de la Vatra Dornei a devenit cunoscut rapid în tot Imperiul, pragul său fiind trecut de împătimiți ai jocurilor de noroc din Viena, Berlin sau Budapesta.

Pe lângă împăratul Franz Joseph și arhiducele Franz Ferdinand, potrivit istoricilor, acolo și-au mai încercat norocul Lucian Blaga, Nicolae Iorga și Gheorge Gheorghiu-Dej.

Dar istoria nu a fost întotdeauna favorabilă cu bijuteria arhitectonică din centrul stațiunii Vatra Dornei. În timpul celui de-al doilea război mondial cazinoul a fost folosit de armata germană în scopuri militare, suferind distrugeri majore.

După instaurarea regimului comunist, impunătoarea clădire a fost naționalizată și transformată în club muncitoresc, acolo ținându-se ședințe de partid și întâniri sindicale, iar ulterior campionate de șah.  

Cu trei ani înainte de căderea comunismului autoritățile au demarat lucrări de renovare aprobate de Guvern. Dar a venit Revoluția și totul s-a întors pe dos.

În câteva luni de pe șantier s-au furat cantități apreciabile de materiale de construcție, culmea, nefiind găsit niciun vinovat.  La scurt timp, lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri.

Sursa foto: facebook Salvati Cazinoul Vatra Dornei

După 1990, cazinoul a aparținut SC Dorna Turism SA, iar apoi, prin hotărâre de guvern, a fost transferat în administrarea Consiliului Local.  

Ministerul Culturii a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire.

În 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului.  

Retrocedarea s-a făcut în anul următor, dar deja cazinoul era o ruină. De atunci au fost încercate mai multe variante de refacere, sperându-se pe alocarea unor fonduri naționale, dar fără succes.

Totuși, acum a răsărit o rază de speranță, după ce Ministerul Culturii a avizat proiectul de reabilitare integrală.  

„Trăim un paradox frumos, prin faptul că beneficiarul restaurării clădirii-monument istoric din Vatra Dornei este Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, iar utilitatea acesteia va fi de a servi martor viitoarelor generații prin transformarea într-un Centru muzeal și cultural al ortodoxiei române.  Patrimoniul bizantin și post-bizantin este unul important în țara noastră și trebuie conservat și valorificat”  declara Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.