Inspirație cu Alina Iancu, chiar din afara Bucovinei, pentru Bucovina și întreaga țară!
Pentru noi, fiecare poveste pe care o cunoaștem este o sursă de inspirație și un motiv în plus să credem că lumea va fi bine și, prin urmare, și noi. Vrem să-ți punem în față fiecare parte a poveștilor pe care le descoperim, pentru că suntem siguri că vei afla lucruri incredibile și vei ști că și tu poți ajunge unde îți dorești.
De această dată, povestea pe care v-o spunem are un singur nume: Alina Iancu. Ea a reușit să transforme pasiunea pentru vinuri și domeniul viticol într-o afacere de succes. Cum? Care este povestea ei, ne spune chiar ea.
Cine este Alina Iancu?
Sunt o iubitoare de oameni, de gastronomie și de natură. În alte cuvinte, îmi place să mănânc, să beau, să călătoresc și să cunosc oameni și locuri. Ceea ce nu este rău deloc. Trăiesc în București, atunci când nu sunt plecată, și îmi desfășor activitățile zilnice în două domenii, cel al încălțămintei, unde lucrez de aproape 20 de ani și cel al vinului pe care l-am descoperit în călătorii și pe care l am dus de la pasiune la business.
De unde pasiunea pentru vinuri?
Ce inseamna proiectul revino.ro?
Noi ca și popor, cultivăm vița de vie de când ne știm, iar în prezent suntem pe locul 12 mondial la producția de vinuri. Poate de aici vine dilema cum că, desi producție mare de vinuri, nu știm să le apreciem cum trebuie și nu avem un consum mai mare. Toate acestea, pentru că nu avem un consumator educat, ne lipsește o comunicare corectă a acestui produs și vorbim aici de lipsa unui brand de tară. Am început întâi proiectul CrameRomania.ro, în 2014, împreună cu o prietenă. Am încercat să strângem la un loc informații structurate, română și engleză, despre cramele din România.
O mare parte dintre crame le-am vizitat, am cunoscut oamenii și am făcut albume cu fotografii. Foarte important în acest proiect, este prezentarea soiurilor autohtone de struguri. Acestea sunt cele care ne pot reprezenta și diferenția cel mai bine pe plan internațional. Fie că mergem cu ele la export, fie că le prezentăm străinilor care ne vizitează tara. Feteasca Neagra, Regala sau Alba, Crâmpoșia Selecționată, Negrul de Drăgășani, Grasa de Cotnari, sunt doar o parte din soiurile pe care noi ca români trebuie să le descoperim sub mai multe forme de vinificație și să le facem cunoscute în afara granițelor.
În 2014, după multe călătorii la crame, a apărut Revino.ro, agregator online ce promovează turismul viticol la noi în tara, podgoriile cu crame, locuri de cazare și oamenii care fac vinul și ne întâmpină atunci când îi vizitam. Totodată, organizam evenimente tematice cu degustări de vinuri, fie în București, fie la crame. Iar anual, tot sub umbrela Revino, organizam un salon de vinuri și turism viticol în București, Revino Bucharest Wine Show. Din păcate, în acest an, la a cincea ediție, am fost nevoiți să facem schimbări. L-am amânat pentru toamna, 21-22 noiembrie, într-o ediție speciala Revino Cheese & Wine Show, fiind de data aceasta completat de producători de brânzeturi.
Combinatie irezistibila vinuri si branzeturi
Dacă vorbim despre vinuri și brânzeturi, eu fiind pasionată de vinurile spumante, m- aș duce către o brânză maturata cu crusta înflorită sau una maturată tare. Și chiar aș merge pe asocieri de terroir, acolo unde este posibil, vinuri și brânzeturi din aceeași zona. Ce-mi place mie mult: Sauvignon Blanc din Transilvania cu o brânză de capră tot de acolo, poate ceva mai sofisticate, cu pasta moale sau maturate. Brânzeturile tip Brie sau Camambert (cu mucegai alb și crusta înflorită pe care le găsim și la producătorii romani, puține, dar exista) merg bine alaturi de vinuri spumante, de ce nu din soiuri locale. Dar daca
Bucovina pentru dvs., producatori branzeturi si nu numai
Bucovina înseamnă tradiții, oameni gospodari, gastronomie și turism. Eu am descoperit-o în călătoriile mele la producătorii de încălțăminte din Vicov, nu am ajuns din păcate niciodată în vacanta, ci a fost doar bucuria câtorva momente în călătoriile profesionale. Ce am făcut de multe ori când am ajuns acolo, m-am oprit câteva clipe în zone de deal și am observat peisajele, iar cu alte ocazii m-am plimbat pe străzile satelor din zonele apropriate în care călătoream. În 2019 am ajuns la doi producători de brânzeturi, mai exact la Ținutul Călimanilor, în Șaru Dornei, un sătuc situat pe dealurile de la poalele munților Călimani. Acolo, familia Țăranu duce mai departe o tradiție de peste 200 de ani, produce șvaițer, dar și alte două brânzeturi maturate care iau numele dealurilor unde pasc văcuțele ale căror lapte îl procesează.
A doua vizită a fost la Zada, în Horodnic de Jos, lângă Rădăuți, acolo unde produc brânzeturi de peste 20 de ani. Procesează lapte de vacă, oaie și capră de la fermierii din zonă și au o gamă complexă, de la brânză proaspătă, brânză de burduf, la diferite tipuri de cașcaval maturat, dar și cu semințe și diferite arome. Sunt convinsă că sunt mai mulți producători locali de brânzeturi în zona, fie că vorbim despre sortimente proaspete sau maturate, ce merită descoperiți.