Invitație la “Strânsură”, sărbătoarea comunei Voitinel
Pe 20 iulie, comuna Voitinel a fost în sărbătoare, cu prilejul evenimentului “Strânsura” pe Dealul Leahului. Manifestările organizate de Primăria locală au început la ora 14:00, bucurându-se de prezența interpreților de muzică populară Andreea Haisan, Oana Tomoiaga, Alexandru Brădățan, Paul Ananie și Tarafului Florin Mucea. Au mai urcat pe scenă Ansamblul Folcloric „Ciobănașul” al Clubului Copiilor din Rădăuți, Ansamblul Folcloric „Sirețelul” din Cernăuți, Ansamblul Folcloric „Frătăuțeanca” din Frătăuții Vechi, precum și tinere talente locale. „Îi așteptăm pe oameni la Strânsură, pe Dealul Leahului, unde vom petrece alături de acești tineri artiști care sunt astăzi în topul preferințelor și care reușesc să bucure cu energia lor pe toată lumea” este mesajul transmis de către primărița Maria Pleșca.
Așezare străveche, locuită încă din neolitic
Situată în nordul județului Suceava, la contactul dintre Obcina Mare și podișul Sucevei, comuna Voitinel are o populație de peste 4.000 de locuitori. În componența comunei intră un singur sat, Voitinel. Localitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 7 km (sud-vest – nord-est) și o lățime de 3-4 km (nord-vest – sud-est), însumând o suprafață de 22 km². Este situată la aproximativ 7 km de granița cu Ucraina, la aproximativ 15 km de Rădăuți și la 50 km de Suceava.
Cadrul natural favorabil a îngăduit oamenilor, încă din cele mai vechi timpuri, construirea unor așezări situate pe valea pârâului Voitinel, în depresiunea dintre Dealul Leahului și Dealul Brădet sau la contactul cu muntele, fiind ferite de intemperiile climatice sau de invazii. Această așezare a fost propice atât creșterii animalelor prin existența pășunilor, cât și agriculturii, având și terenuri arabile.
În sprijinul afirmațiilor că această aşezare a fost locuită din cele mai vechi timpuri (neolitic şi epoca bronzului) sunt şi datele inserate în „Dicționarul Geografic al Bucovinei” în care se arată că pe dealul Colnic existau peste 60 de tunele. Unele dintre acestea au fost săpate şi cercetate în anul 1893, găsindu-se în ele unelte de piatră, resturi de cărbuni de lemn și fragmente de oase. Prima atestare documentară datează de mai bine de cinci secole, din timpul voievodului Alexandru cel Bun. Pe atunci satul se numea Voitinu, iar mai târziu, în vremea lui Ștefan cel Mare, a fost denumit Voitin. Pentru secolul XIX, informatiile despre localitate sunt mult mai numeroase: Voitinelul este menționat și în docurnentele din preajma Revoluției de la 1848, de aici fiind ales deputat în Dietă, Mihai Bodnar Bodnărescu.