Pascal Garnier, un exemplu de implicare în salvarea satului bucovinean
Bucovina merită oameni de bine care să-i arate că frumusețea ei nu este ceva dispensabil, ci o veritabilă comoară care trebuie păstrată pentru viitor. Un astfel de om este și Pascal Garnier.
Venit din Franta și stabilit în Putna, Pascal Garnier își dorește să ajungă o voce sonoră în comunitatea locala, militand pentru pastrarea traditiilor arhitecturale.Iată despre ce este vorba:
Pascal Garnier, implicat în salvarea satului bucovinean
La puțin timp după ce m-am stabilit definitiv în comuna Putna, a ars o casă tradițională superbă lângă Biserica parohială. Poate că-și amintesc putnenii. Mi-am promis atunci că, la momentul oportun, când voi afla că există o casă valoroasă din punct de vedere arhitectural și care va fi în pericol de demolare, voi încerca s-o salvez.
În 2013, un grup de studenți de la Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică din Suceava, coordonați de către Conferențiar universitar doctor Carmen Chasovschi, în cadrul proiectului « Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o casă!», a venit în Putna cu scopul de a inventaria casele vechi, cu un stil arhitectural reprezentativ pentru zona noastră.
Cu acest prilej, s-au întâlnit cu Doamna Veronica Aionițoaei, care le-a povestit istoria casei și le-a prezentat dorința ca după ce ea nu va mai fi casa să devină muzeu.
Am avut ocazia atunci să particip la unele dintre discuții și am fost atent la subiect. După dispariția Doamnei Aionițoaei, Ioana Daniela Bălăuță și cu mine, am aflat, în prima jumătate a anului 2017, că moștenitorii au vândut terenul. Noul proprietar nefiind interesat de casă, casa urma să fie demolată. Am profitat de ocazie și am luat contact cu moștenitorii.
Nu am făcut asta niciodată, chiar dacă am învățat câteva lucruri de la vizitele mele în case vechi, muzee etnografice sau discuții cu meșteri populari în Bucovina sau Maramureș. Și asta nu era singura provocare, cea cu adevărat importantă era cum finanțăm acest proiect?
Da, casa merită să fie salvată
Prima etapă a fost să evaluăm casa, din perspectivă arhitecturală și starea lemnului. Am fost ajutați de un specialist în restaurare de la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava.
Cum era de așteptat, dranița era în mare parte distrusă . Pe de alte parte, după ce am dat jos lutul am descoprit bârne de talie impresionantă și sănătoase în proporție de 90%, talpa fiind afectată de inundațiile din 2008. Da, casa merită să fie salvată!
După ce au fost efectuate măsurătorile, desenate schițele, fiecare bârnă a primit un număr pe schița și pe o plăcută bătută direct pe bârnă, ajutând la viitoarea etapă de remontare. Familia Bîcu, care posedă o casă muzeu în centrul comunei a fost de acord să mutăm casa Aionitoae în spatele muzeului actual.
Ansamblul arhitectonic, compus din Casa Veronica și Emilia Bîcu, dedicată etnografiei locale și istoriei Putnei din perioada aniilor 1910 – 1950, Casa Veronica Aionitoae, centru de interpretare al arhitecturii populare și spațiu pentru workshop-uri, șură aparținătoare primei case, spațiu de expoziție de obiecte agricole și de transport, urmând să fie deschis în 2021.
În august 2018, a urmat ziua când ne-am propus să demontăm casa. Împreună cu Carmen Chasovschi, Conferențiar universitar doctor, de la Asociația «Salvează Satul Bucovinean. Adopta o casă! », și Magda Grădinariu de la Asociația «Ia Bucovina» am organizat un eveniment numit Bucovina Brunch, adunând voluntari, oameni pricepuți din Putna și reprezentanți media, cu scopul de a sensibiliza opinia publică la salvgardarea patrimoniului rural.
Acoperișul a fost tăiat și bârnele au fost demontate de sus în jos, ca într-un joc de construcție sau când se desface un tricou trăgând de un fir. Bârnele au fost transportate la loc de depozitare și tratate pentru a fi protejate de umiditate, de ciuperci și de insecte xilofage.
Lipsa fondurilor așterne liniștea
După această etapă, iar s-a așternut o perioadă de liniște din lipsă de fonduri. Norocul casei a venit de la un concurs pentru proiecte lansat în primăvara anului 2019 de o asociație de turism din Franța, E-Changeons le Monde, cu care colaborăm de ani buni.
De asemena, m-am angajat să găsesc alte surse de finanțare (donații, valorificarea muncii voluntarilor, etc.) pentru a asigura terminarea lucrărilor până la data propusă (inițial, toamna 2020). Am aflat, în iulie 2019, că proiectul nostru a câștigat concursul cu o finanțare de 10 000 euro în două tranșe (6700 euro la începutul proiectului, 3300 la final).
Este ușor de ghicit ce sentimente ne-au cuprins, în primul rând, bucuria că proiectul va merge înainte cu un ritm mult mai acelerat față de ce ne-am imaginat la început de drum. În Septembrie 2019 , am început să pregătim terenul unde urmă să fie amplasată casă, am îndepărtat vegetația și am îndreptat locul ales.
După achiziția materialului necesar pentru a înlocui bârnele afectate, am organizat pe 28 septembrie 2019, al doilea eveniment Bucovina Brunch cu scopul de a remonta casa. Din nou, am făcut apel la voluntari din sat, din județul Suceava, și din județe limitrofe.
În Martie 2020 am cumpărat materialul necesar pentru a realiza un cerdac. Echipa domnului Patraucean a pregătit scândurile cu un model ales de mine. Au fost adăugate portițele pentru intrarea din față și din spate, o mâna curentă pentru podul de peste șanț și au fost montate ușile și ferestrele.
Pandemia nu i-a cruțat pe salvatorii satului bucovinean
Și așa ne-a prins pandemia de COVID-19.
Lucrările au fost suspendate și nu știam ce va urma. Planul meu era de a pregăti casa pentru a fi lutuită în August. Au urmat pregătirile pentru ziua de lutuit casa, adică «CLACĂ».
Respectând regulile de distanțare fizică impuse de criza sanitară, am organizat «clacă» pe 1 august 2020, tot cu ajutorul Asociatiei « Salvați Satul Bucovinean ». 40 voluntari au fost prezenți, de la 6 ani până la 72 ani.
Începători ca mine sau oameni din sat care au mai participat la clăci în trecut. Discutând cu ei, mi-am dat seama că foarte mulți au venit pentru a da o mâna de ajutor, și totodată, din nostalgie pentru ambianța acestor momente între muncă și sărbătoare.
Am aflat atunci că ultima casă lutuită în întregime în Putna ar fi fost în jurul anului 2002.
Aventura Casei Aionițoaei continuă. Împreună cu Asociația «Salvează Satul Bucovinean», vom scrie un ghid cu date tehnice, sfaturi și un raport de cheltuieli pentru a-i ajuta pe cei doritori de a restaura case din lemn.
Povestea bucovineanului Pascal Garnier continuă să ne surprindă! Implicarea lui în comunitatea locală este de apreciat.
Cu o viziune europeană, cu lucruri concrete pe care le-a făcut, fiind aproape de oamenii locului și înțelegând modul de gândire și acțiune, Pascal Garnier vrea să meargă mai departe.
Haideți să-i dăm o șansă în această toamna! Îl regăsim pe lista consilierilor locali din Putna și pe al doilea loc pe lista consilierilor județeni ca reprezentant al Partidului Ecologist Român.