Paștile în Bucovina – o experiență de neuitat!
În multe localități din Bucovina, datinile, credinţele şi obiceiurile pascale s-au menţinut într-o formă de conservare aparte. Prezenţa sacrului în lumea pământeană se simte aici parcă mai pregnant decât oriunde în țară. Acest lucru este prețuit de către localnici și poate fi cunoscut de turiști. BucowinaPlus lansează chiar acum o invitație! Scrie în comentarii ce experiență de neuitat ai avut în Bucovina!
Paștile în Bucovina. Atmosfera liniștită a vremurilor trecute
Bucovina – tărâmul mănăstirilor cu frescă exterioară pictată, aflate în patrimoniul UNESCO, este un spaţiu încărcat de frumuseţe şi spiritualitate, în care satele mai păstrează atmosfera liniştită a vremurilor trecute, iar oamenii încă mai respectă „obiceiurile pământului”. Este locul unde poţi petrece o vacanţă cu totul specială, mai ales în preajma sărbătorilor pascale. Paștile în Bucovina e cu totul special. Bucovineanul bun, mândru și înţelept te va trata cu ospitalitate şi căldură, te va îmbia cu bucatele lui tradiţionale şi te va ajuta să descoperi o bună parte din spiritualitatea locurilor.
Paştile este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, ”singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi”.
Perioada care precede sărbătoarea Învierii Domnului este Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, perioadă caracteristică, rituală, marcată de două momente aparte: Joia Mare şi Vinerea Seacă. În Joia Mare, după credinţa populară, se deschid mormintele, cerul şi porţile raiului, fiind un moment în care se manifestă cultul morţilor. Femeile împart colaci, plăcinte, vase din lut sau ceramice, umplute cu apă, vin sau mâncare şi însoţite de lumânări aprinse, pentru pomenirea celor dispăruţi. În Vinerea Seacă unii localnici ţin post negru, în amintirea lui Iisus, care a pătimit şi a fost răstignit într-o vineri.
Tradiții păstrate peste timp: pasca și ouăle roșii
În Săptămâna Patimilor se desfășoară o serie de munci gospodăreşti: bărbaţii curăţă curtea gospodăriei, repară gardurile, ară grădina, iar femeile deretică prin casă, vâruiesc, spală albiturile, înroşesc sau încondeiază ouă, pregătesc alimentele rituale (pască, babe, moşi sau moşnegi, cozonaci, învârtite, plăcinte, colaci, miel).
Făcută în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, pasca este cea mai însemnată coptură, care în Bucovina are o importanță aparte. Se face din făină de grâu, în general sub formă rotunda, în amintirea scutecelor cu care a fost înfăşat Iisus. Pasca se înfrumuseţează la margini cu împletituri, iar la mijloc cu o cruce. Se fac şi păşti simple, numai cu zimţi pe margine. Între împletituri sau între zimţi se pune de regulă brânză de vaci cu gălbenuş de ou, zahăr, scorţişoară şi stafide. Păştile cu cruce diametrală se duc în ziua de Paşti la biserică, ca să se sfinţească; cele simple sunt destinate membrilor familiei. Tot de Paște, bucovinencele mai coc şi alte copturi: cozonaci, plăcinte, babe, învârtite.
Alt simbol traditional al Paștelui este oul roșu, care semnifică regenerarea vieții. Pe lângă aceste feluri de ouă, numite în unele părţi din Bucovina “merişoare”, fiindcă au numai o singură culoare, femeile mai fac, încă de la Buna Vestire, două feluri de ouă: încondeiate şi închistrite, deosebirea între ele constând în tehnica de ornamentare.
Ouăle încondeiate se lucrează întotdeauna calde, pentru a permite o uscare rapidă a tuşului şi se folosesc pensula şi peniţa. Ouăle închistrite au ca element de bază ceara, care se transpune pe suprafaţa oului, după care urmează îmbăierea succesivă în culori. Se lucrează cu chişiţa şi se ornamentează reci.
Paștile în Bucovina. Credințe și obiceiuri care definesc sufletul bucovineanului
Paștile în Bucovina înseamna apropierea de Dumnezeu si celebrarea Învierii lui Hristos după adevaratele obiceiuri creștine. Unii localnici vin la biserici și mănăstiri îmbrăcați în costume populare păstrate cu grijă din generație în generație. La finalul slujbei, oamenii ies în curtea bisericii cu lumânările aprinse și așteaptă preotul să sfințească coșurile cu ouă și pască, acoperite cu un ștergar țesut într-un model specific bucovinean. În ziua de Paşti, toţi membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află un ou roşu şi un bănuţ de argint.
Toate aceste credinţe, tradiţii şi obiceiuri care se mai păstrează în mare parte şi azi definesc sufletul bucovineanului. Și, de ce nu, așteaptă să fie descoperite de ceilalți români!
Citește și: Manifestări de Paști în Bucovina