fbpx

La fiecare început de iarnă revine în atenție, cu mai multă pregnanță, importanța Serviciului Public Salvamont Suceava. Nu că vara nu ar avea de lucru pe poteci de munte, dar turismul hibernal din stațiuni sau, pur și simplu, expedițiile solitare în zone parcă uitate de lume constituie, deopotrivă, domeniul de interes direct al salvatorilor suceveni.

Acolo este “biroul” lor zilnic, locul în care intervin pentru sprijinul celor aflați în pericol. Mai exact, 60% din suprafața județului Suceava este încadrată ca zonă montană.

Noi încadrări de personal și dotări cu materiale specifice

Dar pentru ca acțiunile lor să aibă eficiență, salvatorii montani au nevoie de resursă umană calificată și de dotări obligatorii. Tocmai de aceea forul superior, Consiliul Județean Suceava, investește permanent în achiziția de utilaje și aparatură, ne-a transmis vicepreședintele, Niculai Barbă.

În anii anteriori au fost dotați cu autovehicule de teren, ATV –uri și șenilate. Salvamontiștii au primit acum ceea ce vedeau doar în filme. Este vorba despre o dronă cu termoviziune și un echipament pentru  detecția și localizarea persoanelor surprinse de avalanșă sau pierdute pe munte. Viața a demonstrat că această creștere a numărului de accidente montane este un efect direct a diversității activităților turistice. Totodată mai este și un efect al numărului de turiști pe munte înregistrați în ultimii ani, în special în sezonul de iarnă. 

Ultimele sezoane au adus în atenție atracții precum sporturi de alunecare, alpinismul de iarnă, schiul offpiste și drumețiile cu snowmobile. Accidentele au apărut inevitabil. Tocmai pentru aceste considerente administrația județeană a investit într-o dronă cu cameră video cu termoviziune și într-un sistem de localizare a persoanelor dispărute. Ei se folosesc de principiul emiterii unui semnal de către un dispozitiv manipulat de către salvamontist și recepționarea, cu același aparat, a semnalului reflectat de către un deflector aflat asupra victimei. Altfel spus, tehnologia salvează vieți!

În ceea ce privește factorul uman, capacitatea de intervenție a Serviciului Salvamont Suceava a crescut considerabil după perfectarea a șase contracte de voluntariat cu salvatori montani aspiranți, pregătirea profesională a acestora urmând să fie asigurată în cadrul Serviciului. În momentul de față, pe lângă personalul angajat cu contract individual de muncă, își desfășoară activitatea cinci salvatori montani atestați, care au încheiat contracte de voluntariat cu Consiliul Județean.

Șeful Salvamont Suceava, Voicu Raia, spune că doar prin îmbinarea unor echipamente moderne cu personal suficient și calificat se poate face față provocărilor muntelui. Pentru că, să nu uităm, acest serviciu are un rol extrem de important și în dezvoltarea turismului montan.

Teritoriu de intervenție întins, multe responsabilități

Suprafaţa în care activează Serviciul Public Salvamont Suceava cuprinde întreg teritoriul judeţului. Excepţia fiind zona administrativă a Vatrei Dorna. Altfel spus, Serviciul acţionează în Obcina Mare, Obcina Feredeului, Obcina Mestecănişului, Obcina Voroneţului, Munţii Suhard, partea aferentă judeţului Suceava a Munţilor Călimani, Munţii Stânişoarei, Munții Rarău, Munții Giumalău și Via Transilvanica.

Potrivit datelor oficiale, seci, angajații acestui Serviciu au marcat şi întreţinut un număr de 51 trasee turistice montane. Ei au realizat un top al traseelor de alpinism şi escaladă din Rarău şi au contribuit la editarea ghidului internaţional de escaladă.

Activitatea se desfăşoară cu preponderenţă în Munții Rarău. Este cel mai important obiectiv în turismul montan al judeţului. Acesta prezintă trei căi de acces rutier şi oferă posibilităţi foarte diverse pentru practicarea unei mari varietăţi de sporturi şi a altor tipuri de activităţi turistice.  Tipurile de activități sunt: trasee de cicloturism, trekking, turism ecvestru, turism pastoral, domenii de activitate speologică, tabere organizate de ONG-uri şi diverse asociaţii, trasee de schi touring, freeride, offroad, căţărare pe gheaţă, alpinism şi escaladă sportivă, parapantă.

În Munții Rarău există trei obiective religioase frecventate de turişti din toate mediile sociale, majoritatea neechipaţi corespunzător, care de foarte multe ori au generat incidente ce au necesitat intervenţii în condiţii din cele mai dificile. Fluxul de turişti este mare, în sezonul de vară ajungându-se la aproximativ 3.000 de persoane în weekend.

CITEȘTE ȘI :ȚARA DORNELOR LANSEAZĂ PRIMELE PACHETE ECOTURISTICE DE VACANȚĂ6

Postează un comentariu