LEADER GastroTOUR la Mănăstirea Humorului
Comuna Mănăstirea Humorului va găzdui, pe 16 iulie, evenimentul gastronomic LEADER GastroTOUR, organizat de Primăria locală în parteneriat cu GAL Sucevița-Putna. Localnicii și oaspeții comunei sunt așteptați la un festin culinar de înaltă clasă.
Standuri ale partenerilor GAL din țară
LEADER GastroTOUR va fi onorat de reprezentanții mai multor Grupuri de Acțiune Locală, care vor avea standuri de promovare a produselor- Dealurile Târnavelor, Oamenii Deltei, Plaiurile Bistriței și Țara Oașului. „Oaspeții noștri vor degusta renumitele bucate bucovinene de care, sunt convins, se vor îndrăgosti. De asemenea, toți cei prezenți se vor putea bucura și de produsele tradiționale ce vor fi expuse de partenerii noștri din teritoriile celorlalte Grupuri de Acțiune Locală” a spus primarul Viorel Croitoru.
Produsele gastronomice vor fi completate cu o expoziție de artă și meșteșug popular, astfel încât manifestarea va căpăta și caracter artistic. Evident, nu vor lipsi spectacolele folclorice, susținute de apreciați artiști locali.
Istoria milenară, caracteristica acestor locuri
Comuna Mănăstirea Humorului este situată în apropierea orașului Gura Humorului, având în componență trei sate: Manastirea Humorului, Pleșa și Poiana Micului. Se întinde pe o suprafaţă de 9.628 hectare, din care 7.653 hectare sunt ocupate cu păduri. Potrivit ultimului recensământ, populația este de 3.230 de locuitori.
Cea mai veche mențiune documentară dateaza din 13 aprilie 1415, când voievodul Alexandru cel Bun dăruia mănăstirii de la Humor “siliștea lui Dobrin”. Mănăstirea a fost construită în apropierea unui schit mai vechi din lemn, care a fost probabil darâmat dupa edificarea acesteia. Mănăstirea veche a Humorului a fost si ea distrusă în secolul al XVI-lea, o mențiune documentară precizând că “pe la anul 1527 a fost această biserică distrusă de către tătari”.
Mănăstirea, înscrisă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial, este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle. Ridicată în stilul moldovenesc cristalizat în ultimul deceniu al domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), acest lăcaș prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de bisericile ștefaniene. Este vorba de lipsa turlei de deasupra naosului, precum și de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor.